I grancj dal Friûl

IN ONÔR DI ARTURO ZARDINI

«Se tu vens ca su ta cretis / la che lôr mi an soterât...»: cui sa se Arturo Zardini, biel che al componeve "Stelutis alpinis" tune ostarie di Florence, li che al jere sfolât biel che la vuere e sdrumave ancje i siei paîs, al imagjinave che une dì chel cjant lu varessin cjantât in tancj di lôr, e no nome i furlans emigrâts par ogni cjanton dal mont, ma ancje i forescj?
Zardini al jere nassût a Pontebe ai 9 di Novembar dal 1869. Al veve scomençât a studiâ musiche cul diretôr de bande dal paîs, e dal 1888 al jere jentrât tal esercit, li che al puartà indenant cheste passion cuntune formazion plui regolâr. Cuant che lu congjedarin, dal 1902, al cjatà lavôr in comun tal so paîs e al deventà mestri di bande. In chei agns al scomençà a dâ dongje un grup corâl, a puartâlu ator pal Friûl par fâ nassi altris esperiencis su chel stamp, e a componi musiche su tescj furlans siei o di scritôrs come Pieri Çorut, Bindo Chiurlo, Emilio Nardini, Anute Fabris. Al è so ancje "Il ciant de Filologiche". Pe sô ativitât musicâl, cetant meritorie, dal 1922 al fo nomenât cavalîr de corone d'Italie. Al murì ai 4 di Zenâr dal 1923. 
Test di Gabriele Zanello, ritrat di Vera De Tina
La nestre int, Societât Filologjiche Furlane, 2019

 

In onôr di chest grant Furlan la Biblioteche de Societât Filologjiche e propon une schirie di contribûts gjavâts des nestris rivistis e publicazions, di podê lei e discjamâ in maniere libare.

Frache achì par jentrâ tal percors "Zardini, un salût ae Furlanie"

 

 

O screìn une gnove rubriche, par scuvierzi volte par volte un personaç di chei che a àn fat grant il Friûl e che a son leâts a strent ancje cu la storie de Societât Filologjiche Furlane

Iscriviti ae Newsletter

Ti informarìn sui events. Tu ricevarâs lis gnovis de Societât Filologjiche Furlane. Tu podarâs prenotâ lis nestris publicazions.
Iscriviti